Certificarea la zi

După aproape trei luni de lucru la legea certificării operatorilor economici din construcții în cadrul grupului de lucru pe probleme de legislație al OAR, draftul curent de act normativ are, în esență, aceleași slabiciuni ca formele inițiale, despre care scriam în ianuarie că au conflicte cu legislatia în vigoare. Chiar daca forma documentelor este alta, în esență, problemele sunt același.

Este în continuare neconstituțional.

Faptul că declamăm ca principiu de bază neîngrădirea accesului la piața de proiectare pentru arhitecți nu înseamnă că acest principiu se și regăsește în proiectul de act normativ. Draftul curent prevede în continuare obligativitatea certificării pentru lucrări de categoriile A și B, iar pentru anumite lucrări din categoriile C și D este prevăzută doar o prorogare neclară a obligativității certificării.

Nu, BIA nu sunt exceptate de la certificare, în schimb sunt exceptate de la eventualele beneficii ale OUG 114!

Și, atenție, vorbim în continuare despre TOATE TIPURILE DE INVESTIȚII – ȘI PRIVATE, ȘI PUBLICE.

Este în continuare neconcurențial.

S-a eliminat în această primă etapă detalierea criteriilor pe baza cărora se va limita accesul la categorii de lucrări, acestea vor face obiectul unei reglementari interne dupa înființarea organismului de certificare. Însă categoriile de criterii apar în proiectul de act normativ și includ în continuare CRITERII ECONOMICO FINANCIARE.  Dar dacă nu s-a reușit acum eliminarea criteriilor economice, de ce ar fi negocierile  mai reușite în următoarea etapă? Cu-atât mai mult cu cât la momentul la care vom elabora aceste criterii (cu puțin noroc, în comisii de specialitate, nu mixte) ele vor fi deja menționate în lege, deci ceva mai obligatorii decât acum.

Diminuează în continuare rolul OAR

Spre deosebire de ceilalti parteneri de negociere, arhitecții au o profesie reglementată prin lege. Existența legii 184 ne-ar permite, fără ca asta să însemne vreun statut de primadonă, ca și în interiorul unui proiect comun de certificare să ne păstrăm rolul primordial în certificarea firmelor de proiectare de arhitectură, cu o minimă intervenție pe lege, în condițiile în care chiar exista deschidere din partea autorităților cu privire la modificarea acestei legi.

Există, de asemenea, deschidere din partea colegilor ingineri pentru a încerca reglementarea pe criterii comune a operatorilor economici din proiectarea de toate specialitățile. Ar fi varianta ideală, având în vedere că nu putem funcționa altfel decât în echipe complexe. Însă, surpriză, nu a existat vreo astfel de invitație oficială la dialog din partea OAR.

Am avea deci ocazia de a păstra sau chiar de a spori un pic importanța rolului OAR în reglementarea profesiei și de a-i ajuta și pe colegii ingineri să își facă ordine în profesiile lor folosindu-ne de experiențele noastre și de infrastructura deja existentă. Dar, în continuare, noul draft nu ține cont de reglementarea deja existentă și ne aliniază pe toți, fără discernământ, la linia de start. Pornim de la reglementare zero, comitete și comisii ale unui organ privat vor face regulile.

Și nu în ultimul rând, problema de legitimitate a demersului ramâne.

Certificarea operatorilor economici din construcții a apărut în Legea 10 în 2016, ca parte a mecanismelor de control al calității. Pentru a îndeplini această cerință legală era necesară parcurgerea unor pași care să asigure o soluție corecta.

  1. Informarea tuturor membrilor cu privire la certificare
  2. Colectarea de date din partea membrilor
  3. Structurarea bazei de date astfel obținute
  4. Extragerea concluziilor și formularea propunerilor
  5. Prezentarea acestor propuneri autorităților competente
  6. Elaborarea raportului final, cu obiectivele specifice

De la demararea acestui proces, la sfârșitul lui decembrie 2018, ne ocupăm, în cel mai bun caz, de punctul 6. Punctele 1, 2, 3, 4, 5, cele care ar fi asigurat corectitudinea demersului, nu exista și nici nu este, în mod evident, timp pentru ele. Și nici măcar la punctul 6 nu ne putem impune punctul de vedere.

Cu tot respectul pentru efortul organizatorilor de a oferi în timp foarte scurt un cadru pentru dezbaterea problemei certificării, aceste dezbateri nu pot înlocui documentarea reală care se obține prin parcurgerea celor 5 puncte lipsă.

Confidențialitatea nou inventată a proiectului legislativ și transmiterea către toți cei interesați de informații gata mestecate și cosmetizate nu înseamnă consultare, ci doar un exercițiu de imagine care confirmă lipsa de transparență decizională cu care suntem deja obișnuiți.

Pe scurt, despre certificare

Certificarea operatorilor economici care desfașoară activități de proiectare de arhitectură pornește de la prevederile Legii 10/1995, modificată în 2016 cu introducerea certificării TEHNICO-PROFESIONALE a operatorilor economici care desfășoară activități de construcții, proiectare și consultanță. Așa cum apare acum, în schița preliminară a proiectului de Hotărâre de Guvern, este însă o certificare TEHNICO-ECONOMICĂ, având în vedere că se propune a fi făcută după următoarele criterii:

  • Calificarea personalului – arhitecți, ingineri etc.
  • Dotarea materială (calculatoare, softuri șamd)
  • Situația financiară (cifră de afaceri, profit etc)
  • Nivelul asigurării profesionale
  • Experiența profesională (contracte de derulate având anumite valori, funcțiuni etc).

EFECTE?

Restrângerea ofertei de proiectare este anticoncurențială

Se propune o certificare „primară” și o certificare „calificată”. Pentru a avea acces la anumite categorii de proiecte de importanță mai mare (după o clasificare încă nedefinită) firmele de proiectare vor fi și ele clasificate pe baza criteriilor de mai sus. Majoritatea firmelor de proiectare de arhitectură sunt firme mici, care nu vor avea acces la certificarea calificată, efect anticoncurențial.

Certificarea pe specialități va afecta calitatea proiectării

Firmele de proiectare nu vor mai putea contracta proiectare generală decât daca se certifică pe toate specialitățile. Iar pentru subcontractarea specilităților criteriul va fi din nou existența certificării necesare, nu compatibilitatea cu echipele de specialitate. Cel mai clar efect – coordonarea defectuoasă a specialităților.

Certificarea firmelor nu este o garanție a calității proiectului

Criteriile economice pentru accederea la o treaptă superioară de calificare a firmei nu spun nimic despre calitatea proiectului și abilitățile proiectantului, ci despre abilitățile manageriale ale șefului. Atribuirea unei lucrări importante pe bază de concurs de arhitectură are șanse mult mai mari să producă un proiect de calitate decat atribuirea pe bază de cifră de afaceri.

Certificarea firmelor nu rezolva probleme interne ale breslei.

Ba dimpotrivă. Criteriile economice vor lăsa fără certificare exact firmele deținute de arhitecți și ingineri. Cele care promovează rele practici sunt deja înfloritoare, deci își vor permite certificarea.

Asigurările profesionale nu vor mai acoperi prejudiciile

Firme certificate separat pe specialități înseamnă și asigurări separate pe specialități. Cu șansele ridicate de coordonare defectuoasă a proiectelor despre care vorbeam mai sus, asiguratorii vor găsi portițe de a responsabiliza celelalte specialități pentru eventualele prejudicii.

Proiectarea de arhitectură va fi suprareglementată

Certificarea firmelor de proiectare de către terți restrânge atribuțiile de reglementare a exercitării profesiei de către OAR, așa cum prevede Legea 184/2001, aduce atingere statutului de profesie liberală și generează neconcordanțe cu legea 10/1995 prin folosirea de clasificări necoordonate cu clasificările deja existente.

Conflicte ale certificării firmelor de proiectare de arhitectură cu reglementările în vigoare

Înainte de a discuta oportunitatea angajării într-un demers legislativ comun cu constructorii pentru certificarea operatorilor economici care desfășoară activități de proiectare de arhitectură, să vedem cum stăm cu reglementările în vigoare.

Reglementarea profesiilor liberale

Conform Directivei nr. 2005/36/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind recunoaşterea calificărilor profesionale: „…profesiile liberale sunt acelea care sunt exercitate pe baza unor calificări profesionale relevante, cu titlu personal, având propria lor responsabilitate şi de o manieră profesională independentă, de persoanele care oferă servicii intelectuale şi conceptuale în interesul clientului şi al publicului. Exercitarea profesiei poate, în statele membre, în conformitate cu tratatul, face obiectul unor obligaţii juridice specifice, bazate pe legislaţia naţională şi reglementările stabilite, în mod autonom, în acest cadru, de către organismul profesional reprezentativ competent, care garantează şi îmbunătăţesc gradul de profesionalism, calitatea serviciilor şi confidenţialitatea relaţiilor cu clientul.”

Curtea Europeana de Justitie(cazul 267/99- Adam) a dat o alta definitie pentru profesiile liberale “Profesiile liberale mentionate ……..sunt activitati care presupun un caracter intelectual pronuntat, reclama un nivel intalt de calificare si sunt, de regula, subiect de clara si stricta reglementare profesionala. In exercitarea unor astfel de activitati, elementul personal este de o importanta speciala si o asemenea exercitare implica intotdeauna un grad mare de independenta in realizarea activitatilor profesionale”.

Știm că avem profesie liberală. Știe și Registrul Comerțului, care are profesia de arhitect înregistrată în lista profesiilor liberale ca fiind reglementată prin Legea 184/2001. SUPRAREGLEMENTAREA ADUCE ATINGERE STATUTULUI DE PROFESIE LIBERALĂ.

Reglementarea profesiei de arhitect

Conform Legii 184/2001,

art. 1. Prezenta lege reglementează modul de exercitare a profesiei de arhitect și constituirea Ordinului Arhitecților din România, ca formă de organizare independentă, nonprofit, autonomă, apolitică și de interes public.

art. 9. (1) Dreptul de semnătură implică asumarea de către persoana care îl exercită a întregii responsabilități profesionale față de client și autoritățile publice cu privire la calitatea soluțiilor propuse, cu respectarea legislației în domeniu.

art. 17. (1) Dreptul de semnătură se poate exercita în cadrul birourilor individuale, birourilor asociate, societăților comerciale de proiectare sau altor forme de asociere constituite conform legii.

              (2) Indiferent de formele de exercitare a profesiei precizate la alin. (1), arhitecții cu drept de semnătură pot dobândi calitatea de proiectant general.

art. 24. (1) Ordinul Arhitecților din România are următoarele atribuții:

b) urmărește exercitarea competentă și calificată a profesiei în respectul codului deontologic al acesteia;

c) propune reglementări legislative și normative specifice, în vederea promovării lor;

d) reprezintă interesele membrilor săi în fața autorităților publice și administrative, precum și în organismele profesionale internaționale;

e) acordă arhitecților dreptul de semnătură și gestionează Tabloul Național al Arhitecților.

Legea 184 reglementeaza exercitarea profesiei de arhitect. Practic, prin aceasta lege speciala, statul deleaga reglementarea profesiei de arhitect catre OAR. Certificarea firmelor de proiectare cu CAEN 7111 de catre terti genereaza conflicte cu legea 184 – reduce atributiile, afecteaza autonomia si independenta OAR.

Sistemul calității în construcții

Conform Legii 10/1995 actualizata in 2016, Art. 9. Sistemul calităţii în construcţii se compune din:

l) atestarea tehnico-profesională şi autorizarea specialiştilor care desfăşoară activitate în construcţii;
m) certificarea calificării tehnico-profesionale a operatorilor economici care prestează servicii de
proiectare şi/sau consultanţă în construcţii;*)

Atestarea tehnico-profesionala a arhitectilor este deja în atribuțiile OAR, prin acordarea dreptului de semnatură. Rolul OAR în reglementarea certificării tehnico-profesionale a operatorilor economici în care aceștia își desfășoară activitatea trebuie să fie hotărâtor.

Legea Concurentei

Conform Legii 21/1996, Art. 8 (1) Sunt interzise orice acţiuni sau inacţiuni ale autorităţilor şi instituţiilor administraţiei publice centrale ori locale şi ale entităţilor către care acestea îşi deleagă atribuţiile, care restrâng, împiedică sau denaturează concurenţa, precum:
a) limitarea libertăţii comerţului sau autonomiei întreprinderilor, exercitate cu respectarea reglementărilor legale;
b) stabilirea de condiţii discriminatorii pentru activitatea întreprinderilor.

Certificarea operatorilor economici care desfasoara activitati de proiectare de arhitectura dupa criterii economice restrânge accesul acestora la anumite categorii de lucrări.

Constituția României

Conform Constituției RomânieiArt. 135 – Economia
1) Economia României este economie de piaţă, bazată pe libera iniţiativă şi concurenţă.
(2) Statul trebuie să asigure:
a) libertatea comerţului, protecţia concurenţei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producţie.

RESTRICTIONAREA ACCESULUI LA LUCRĂRI PENTRU ANUMITE CATEGORII DE OPERATORI ECONOMICI CARE DESFĂȘOARĂ ACTIVITĂȚI DE PROIECTARE DE ARHITECTURĂ DESCURAJEAZĂ LIBERA INIȚIATIVA ȘI ÎNCURAJEAZĂ CONCURENȚA NELOIALĂ.

Citeste si  Informarea prinvind certificarea operatorilor economici din proiectare

Informare privind certificarea operatorilor economici din domeniul construcțiilor

În baza Acordului intre FPSC si Guvernul Romaniei) din 10.12.2018 si Protocolului de cooperare intre OAR, FPSC si alte asociatii din domeniul constructiilor din 19.12.2018 au fost demarate procedurile pentru elaborarea unui act normativ unitar de certificare a operatorilor economici din domeniul construcțiilor.
În perioada 23.12.2018 – 11.01.2019, propunerea FPSC a fost supusă consultării în cadrul grupului de lucru pentru legislație al OAR, s-au facut observații pe aceasta propunere și au avut loc consultări cu ceilalți factori implicati în protocolul de cooperare.
Părerile exprimate în cadrul grupului de lucru cu privire la propunerea de act normativ înaintata de FPSC au fost preponderent negative, sintetizând că este abuzivă, anticoncurențială, birocratică si urmarește îngrădirea accesului pe piața de proiectare. 

Citez din observațiile formulate de grupul de lucru:

    • Modul de exercitare a profesiei de arhitect este reglementat prin legea 184. Dreptul de semnatura este de asemenea reglementat prin Legea 184. Daca ne dorim (!) certificarea firmelor de proiectare de arhitectura este suficient sa reglementam transferul de responsabilitate profesionala de pe persoana fizica pe BIA sau SRL. Certificarea firmelor de proiectare cu CAEN 7111 de catre terti genereaza conflicte cu legea 184 – reduce atributiile, afecteaza autonomia si independenta OAR.
    • Certificarea pur și simplu va scoate din piață firmele mici și mijlocii, exact firmele deținute de arhitecții și inginerii proiectanți.
  • Procedurile propuse se conturează ca o combinație între prevederile Legii 10 și Legii achizitiilor publice . Acestea nu au nici o relevanță pentru asigurarea premizelor unei arhitecturi de calitate, sau în orice caz nu acoperă parțile esențiale ale acesteia. Nu văd cum firmele de arhitectură pot fi incluse în aceste proceduri  fără referirea la Legea nr. 184/2001 și fără a atribui OAR un rol determinant în certificarea firmelor de proiectare de arhitectură, înțelegând prin aceasta proiectarea și coordonarea proiectelor în care proiectarea de arhitectura este parte implicită.
  • O acceptare a agrementării pe criterii economice înseamnă practic „dezagrementarea” firmelor cu CAEN 7111, care toate sunt microentități sau entități mici.
  • Încalcă piața liberă și accesul la lucrări, genereaza inca un organ de stat ce se susține din taxe de certificare, acest organ urmează să dubleze atestări și reglementări deja în vigoare.
  • Degeaba certificăm firma, când pe noi, de fapt, ne interesează în primul rand calitatea produsului acelei firme. Ori pentru asta există deja mecanisme legale în vigoare (= legea 10) și poate ar trebui să ne concentrăm resursele pe aplicarea lor mai riguroasă și nu pe construirea unui nou mecanism birocratic.
  • OAR ar trebui in primul rand sa se afirme ca organ de certificare pentru domeniul nostru, urmând ca procedura de certificare și criteriile să le stabilim intern într-un interval de timp adecvat și cu niște studii ale urmărilor diferitelor abordări ale acestei problematici ce ne va afecta pe toți.

In data de 14.01.2019 OAR a transmis catre FPSC urmatoarele documente: 

schema sistemului de certificare

proiect lege certificare_v2 – constând în propunerea de act normativ a FPSC cu ceva observații, dar fără observațiile formulate de grupul de lucru.

Citește și

Arhitect sau mamă – follow up

În decembrie, inspirată de ceva dezbateri pe grupul ARHITECȚI ROMÂNI dar și de propria experiență cu OAR din perioada concediului de maternitate, am încercat să aduc în atenția Consiliului Național al OAR propunerea de scutire de la plata cotizației pentru părinții suspendați pe perioada concediului de îngrijire a copilului, detaliată aici.

Ședința CN din 17.12.2018 a fost, așa cum era de așteptat, marcată de discuții aprinse pe tema bugetului, așa că nici unul dintre subiectele nou-propuse de membrii Consiliului nu a mai avut loc. Însă la finalul ședinței am aflat că OAR dorește să susțină acest proiect, așa că am stabilit pentru zilele următoare o întâlnire pentru a clarifica modul în care trebuie procedat mai departe.

Concluziile întâlnirii la care am participat împreuna cu  Diana Stan (secretar general OAR National), Alexandra Stoica (PR si Social Media OAR National) și Smaranda Baciu (CT București) au fost următoarele:

  • Propunerea de scutire de la plata cotizației  este de competența Conferinței Naționale. Proiectul aplicabil la nivel național va fi deci supus aprobării următoarei Conferințe Naționale și având în vedere larga susținere de care beneficiază, cel mai probabil va trece fără probleme.
  • Până la Conferința Națională mai este timp și pentru eventuale completări ale propunerii. Menționez aici că au fost puse în discuție scutirea de la plata cotizației pentru părinți fără condiționarea de suspendare, acordarea unui ajutor financiar pe perioada concediului de îngijire a copilului (finanțat eventual din timbru, conform Legii 35 / 1994, art. 3 Sumele care se cuvin uniunilor și asociațiilor de creatori vor fi utilizate pentru: e) completarea fondurilor destinate susținerii activității tinerilor creatori, interpreți și executanți). Lista de propuneri de îmbunătățire a proiectului rămâne deschisă.
  • Este lăudabilă inițiativa Filialei București de a lansa incepând din ianuarie 2019  proiectul pilot prin care susține tinerii părinți.  OAR nu dispune momentan de statistici privind această categorie de arhitecți, până acum nemonitorizată. Implicarea Filialei Bucuresti, cu aproximativ 40% dintre arhitectii din România, ar trebui să furnizeze informații importante cu privire ca sustenabilitatea proiectului.
  • Dacă pentru filialele mari n-ar trebui să fie o problemă, s-a discutat și despre posibilitatea ca filialele mici să nu poată susține impactul financiar al acestei propuneri. Pe de altă parte, având în vedere că natalitatea nu e punctul forte al arhitecților nicăieri în lume, e perfect posibil ca filialele mici să nici nu aibă prea mulți membri de susținut în această categorie.
  • Ideea de bază pe care aș sublinia-o ca urmare a acestei prime întâlniri este că încurajăm filialele să promoveze proiecte pilot similare cu cel al Filialei București.

Așadar, contactați „parlamentarii” OAR din filialele voastre și hai să facem împreună un proiect mai bun!

Arhitect sau mamă

PREAMBUL

Cu privire la impactul maternitatii asupra parcursului profesional al arhitectelor, rezultatele Women in Architecture Survey 2017 arata cel putin ingrijorator.

Am ales rezultatele din UK, pentru ca folosim destul de des ARB / RIBA ca reper de bune practici. Concluzia este ca:

  • 83% dintre arhitecte considera ca a avea copii le-ar dezavantaja din punct de vedere profesional.
  • 72% dintre arhitecte sunt nevoite ca dupa concediul de cresterea si ingrijirea copilului sa demisioneze pentru a cauta un job cu program flexibil, sa accepte o pozitie inferioara sau sa porneasca pe cont propriu pentru a putea jongla mai eficient cu familia si activitatea profesionala. Evident, toate variantele reprezinta un regres din punct de vedere profesional si financiar, pentru ca toate variantele se traduc prin responsabilitati mai mici si / sau lucrari mai putin reprezentative.
  • 4% dintre arhitecte nu vor mai avea un job la care sa se intoarca dupa concendiul de maternitate.

Asa ca…

  • 75% dintre arhitecte nu au copii.

Jane Duncan  atragea atentia din 2013  ca un procent mare de femei parasesc profesia. Ca distributie a sexelor in profesie, 44% dintre studentii la arhitectura sunt femei, insa doar 23% dintre arhitectii seniori sunt femei, iar pentru pozitii de forta in birouri de proiectare importante procentul de arhitecte scade spectaculos la 12%.

Putem concluziona deci ca la un moment dat, in parcursul lor profesional, femeile vor avea de ales intre a fi arhitecti si a fi mame.

 

SITUATIA DIN ROMANIA

Nu avem studii similare pentru Romania, insa situatia e cu siguranta mai dificila decat in UK.

Cate dintre arhitecte si-ar mai gasi postul intr-un birou mare de proiectare dupa concediul de maternitate?

Cate dintre birourile mici si-ar mai permite sa plateasca o arhitecta la intoarcerea din concediul de maternitate?

Cate dintre arhitectele care profeseaza pe cont propriu ar mai avea vreun client dupa concediul de maternitate?

Intr-o profesie care respira program non-stop si implicare 100%, arhitectul aflat in concediu de cresterea si ingrijirea copilului este expus mai multor riscuri si mai susceptibil de a parasi profesia daca riscurile depasesc beneficiile.

 

SUPORT LEGAL

Pentru a compensa vulnerabilitatea financiara, statul plateste o indemnizatie lunara pentru cresterea copiilor pe care a prevazut-o libera de sarcini. Aceasta indemnizatie este conditionata de lipsa veniturilor obtinute din activitati profesionale.

Legea nr. 126/2014 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor, precum și pentru stabilirea unor măsuri în vederea recuperării debitelor înregistrate cu titlu de indemnizație pentru creșterea copilului

Art. II (1) Debitele constituite sau care urmează a fi constituite în sarcina persoanelor cu drepturi de indemnizație pentru creșterea copilului/stimulent/stimulent de inserție, în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 148/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 7/2007, cu modificările și completările ulterioare, sau a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2010, aprobată cu modificări prin Legea nr. 132/2011, cu modificările și completările ulterioare, se scutesc de la plată.

Avand in vedere ca finantarea OAR din cotizatii este instituita prin legea 184/2001, aceasta cotizatie este asimilabila obligatiilor fiscale si parafiscale. Din articolul sus-mentionat rezulta ca statul e dispus sa renunte la contributiile persoanelor cu drepturi la indemnizatie pentru cresterea copilului, intentionand sa directioneze acea suma spre compensarea lipsei veniturilor obtinute din activitati profesionale.

OAR ar trebui sa vina in ajutorul membrilor aflati intr-un moment vulnerabil, in care nu pot profesa si deci nu pot beneficia nici de drepturile ce decurg din statutul de membru. Un arhitect cu dreptul de semnatura suspendat nu genereaza pentru OAR cheltuieli administrative, asa ca plata cotizatiei pe perioada suspendarii la cerere este mai degraba o masura punitiva decat una de retentie in organizatie. In cazul mamelor care beneficiaza de indemnizatie pentru cresterea copilului, nici macar nu vorbim despre o suspendare benevola, ci despre una la care suntem obligate pentru a beneficia de un drept castigat de-a lungul intregii activitati profesionale, prin plata contributiilor la stat.

 

IMPACT BUGETAR

Propunerea de scutire de la plata cotizatiei pentru parintii aflati in concediu postnatal nu ar fi o masura de protectie sociala, ci o propunere de retentie a unei categorii defavorizate in interiorul organizatiei.

Cu referire la buget, am avea o scadere a incasarilor din cotizatii cu valoarea corespunzatoare unui numar estimat de 30 de membri suspendati / an, de pus in balanta cu pastrarea pe termen lung in organizatie a unei parti din cei 20-30 % predispusi sa paraseasca profesia. Privind din aceasta perspectiva, nu vorbim despre o pierdere la buget, ci despre o propunere sustenabila.

Semnează și tu, dacă ești arhitect, pentru scutirea de la plata cotizațiilor a părinților arhitect!

Provocarea de foc la Novembarh 2018

Dupa Novembarh 2017, unde am facut parte tot din echipa de foc, din vorbă-n vorbă cu colegii despre modul in care se desfasoara proiectarea, executia si receptia constructiilor care se supun avizarii PSI, am ajuns la concluzia ca activez intr-unul dintre putinele domenii „favorizate” din punctul asta de vedere. Fără compromisuri.

Iar avantajul domeniului vine din partea beneficiarului.

Când ceea ce construiești e baza afacerii tale, când calitatea constructiei  – pornind de la proiect și până la ultimul material pus în operă – te diferențiază de concurență, atunci vrei să construiești cum scrie la carte, nu să te bazezi pe faptul că merge și așa. Poate merge, cu putin noroc, și cu un verificator un pic neatent, cu ceva materiale neagrementate, cu un diriginte de forma,  cu un proiectant care și-a terminat treaba la predarea proiectului, cu un pompier mai prietenos la receptie. Dar pe termen lung ar putea fi o afacere proastă să te bazezi pe noroc.

Vorbind despre afaceri proaste… cât costă să iti pierzi toata afacerea intr-un incendiu?

Dar mai ales, inainte de toate, cat costa viata unui om?

Pornind de la aceste întrebări, provocarea pe care v-o propun este:

Cum vindem beneficiarilor ideea unui proiect si implicit a unei constructii sigure din punct de vedere al siguranței la foc? Pe o piață predispusă – pe bună dreptate, date fiind condițiile socio-economice –  la a se arunca în cap după prețul cel mai mic… cum îl scoatem din reflexul de a merge, cu investiție minimă, la minima rezistență? 

 

 

Prioritate Zero – parteneriatele cu administratia locala

Cadrul legal pentru constructii cuprinde cateva sute de reglementari – legi, normative, STAS-uri, ordonante de urgenta, ordine ale Ministerului Sanatatii, ordine ale Ministerului de Interne – toate compun o jungla legislativa incoerenta si dificil de manageriat. Numai pentru Legea 10 / 1995 privind calitatea in constructii exista 644 de reglementari conexe, cu inerente contradictii si cu impact substantial asupra resurselor de timp si bani ale beneficiarului si arhitectului.

Ca punct de pornire in parteneriatul cu administratia locala, trebuie gasit un element de cointersare a partilor. Si unii si altii irosim timp pretios abordand conflictual problema, iar cercul vicios a devenit din ce in ce mai strans in ultimii ani. E momentul sa comunicam eficient, om la om. Sa luam la rand fiecare primarie si institutie avizatoare – nici nu sunt fantastic de multe – sa ne ascultam unii altora parerile si sa ne ridicam de la masa stiind ce poate face fiecare pentru a economisi timpul celuilalt.

Primaria S3, de exemplu, solicita un opis intocmit intr-un anumit fel, diferit de al celorlalte primarii.

ISC are afisata aceeasi pagina A4 cu un continut sumar al documentatiei pentru obtinerea acordului de 15 ani. La depunerea documentatiei nu se face nici macar o verificare formala a continutului dosarului si nu mai exista  feedback pe perioada analizarii documentatiei, astfel incat eventualele omisiuni formale (care nu afecteaza calitatea solutiei analizate) sa poata fi remediate pe parcurs.

Unele primarii solicita prin CU aviz DSP pentru locuinte unifamiliale, iar solutiile generate de respectarea selectiva a prevederilor OMS 119/2014 sunt cel mai bun exemplu de practica neunitara in procesul de autorizare a constructiilor.

Arhitectii pot si trebuie sa semnaleze problemele intampinate cu fiecare avizator in parte. Deja, pe grupuri informale, aceasta procedura a inceput. O platforma online care sa centralizeze si sa structureze informatiile legate de practica neunitara venite din partea arhitectilor poate genera baza de discutie cu primariile si celelalte autoritati avizatoare. Iar in urma acestor discutii, OAR trebuie sa puna la dispozitia arhitectilor concluziile materializate in ghiduri online si grafice detaliate privind continutul si / sau metodologia de elaborare a documentatiilor specifice.

Parteneriatele incheiate intre OAR si administratiile locale + ghidurile de elaborare a documentatiilor pe care OAR le pune la dispozitia membrilor sai ar fi o solutie pe termen scurt pentru ameliorarea termenelor de avizare / autorizare.

Pe termen lung, solutia ramane reformarea sistemului de avizare / autorizare, insa pana acolo, orice mic pas pe plan local e o gura de aer.

 

 

In echipa

Profesez de 14 ani si imi place ce fac. De 2 ani fac si bijuterie contemporana si de cand am intrat in lumea asta am tot fost intrebata cand renunt la proiectare. Raspunsul meu? Niciodata! Am deja cea mai frumoasa meserie din lume si insist sa o practic.

Odata cu trecerea timpului, am realizat ca profesia de arhitect, dincolo de a fi o meserie, are si o componenta uriasa de misiune. Am realizat ca fara implicare, nu evoluam. Sunt genul de om care face, nu asteapta.

In interesul profesiei trebuie luat pulsul celor care o practica. E nevoie de consultare si comunicare, reale si eficiente, nu formale. Si odata stabilite prioritatile reale ale profesiei, este nevoie sa ne unim fortele pentru a duce misiunea la indeplinire.

Cred in puterea echipei, in detalii care compun intregul si astfel alaturi de oameni inimosi, deschisi, am ales sa imi asum responsabilitatea de a fi conducatorul acestei echipe, cu tot ce inseamna asta. Cu riscul ca oamenii sa nu ma cunoasca din viata publica pentru ca vin din proiectare. Cu riscul de a fi femeie in Romania. Cu riscul de a ma expune in fata unor oameni care pot oricand sa gaseasca ceva de atacat.

Am adunat, de cand m-am hotarat sa candidez, multa energie pozitiva. Si extraordinar de multa presiune, in general pozitiva si ea. E acea emotie constructiva cu care te incarci cand oameni care nu auzisera de tine simt ca trebuie sa te sustina. Tacit sau cu zgomot, fiecare in felul lui, dar cu speranta ca eu as putea face lucrurile altfel. In echipa.

Las aici un pic din aceasta emotie, ca s-o simtiti si voi. Si va astept in echipa.

„Avem nevoie de cineva care chiar proiecteaza”

” Bravo ! Succes cu candidatura”

” Din acelasi principiu as merge pe mana ta. Proiectez de 20 de ani si ma lovesc de mizeriile legislative si umane, de indolenta si lipsa de respect din partea administratiilor si a beneficiarilor. Trebuie schimbat ceva si merg pe mana cuiva fara istoric OAR”

” Bravo! Multa bafta! Ai o lampa roz de la mine „

” Nu stiu cum anume se decide soarta stagiarilor, dar in cazul in care se va decide prin vot, sau prin „vocea publicului” cred ca cei care au un cuvant de spus sunt cei care si-au facut stagiile in ultimii ani. Eu sunt anul 6, dar nu sunt chiar straina de ceea ce se intampla si am si citit o buna parte din discutiile de pe grup.Noi nu avem nimic de spus si asta este normal, dar iesim din „cuib”. Nu stim ce ne asteapta peste cateva luni decat din auzite, iar viitorul nu pare deloc roz. Va spun dumneavoastra pentru ca aveti un cuvant de spus in aceasta problema si va multumim!:).Sper sa se imbunatateasca aceasta situatie. Cred ca de fapt stagiarii sunt oameni cu potential foarte mare de invatare si creativitate care pot fi formati si modelati si care la ora actuala sunt niste desenatori in mare parte platiti prost si mai au si taxe de platit si de supravietuit. Mult succes!”

„Bravo! Stii in ce te bagi? Nu va fi usor”

„M-am bucurat sincer ca ai facut acest pas”

„Am mai incercat si eu pe alocuri sa coalizez niste oameni sa incercam sa facem ceva… dar fara succes. Nu sunt genul sa ies in fata si cu atat mai mult respect curajul tau.”

De ce candidez la Președinția OAR București

 

Am participat la Conferinta Extraordinara a Filialei Bucuresti de anul trecut si apoi la Conferinta Nationala. Am gasit acolo o multime de colegi care se loveau de exact aceleasi probleme – avizare din ce in ce mai dificila, legislatie din ce in ce mai stufoasa, din ce in ce mai mult timp pierdut cu altceva decat proiectare.

Si am mai gasit un Ordin preocupat de orice altceva decat exercitarea profesiei.

De multa vreme suntem condusi, prin rotatie, de orgolii personale, jocuri de culise si principii elastice. De la inaltimea celor care fac reguli doar pentru altii, arhitectii care traiesc din proiectare sunt numiti agresivi, frustrati, agitati. Probabil ca suntem. Iti pierzi putin din seninatate cand lupti corect ca sa-ti pastrezi locul pe piata, indiferent care ar fi el.

Cred in concurenta ca factor de progres sustenabil si in capacitatea pietei de a stabili in mod natural rolul si locul fiecaruia dintre noi, nu in suprareglementare.

Cred in decizii luate in echipa, dupa consultarea celor afectati, nu in dumnezeul de la butoane care stie ce e mai bine pentru noi toti.

Sunt arhitect Monica Iacovenco si candidez la presedintia filialei Bucuresti a Ordinului Arhitectilor fiindca am convingerea ca interesul profesiei  de arhitect este crearea unui mediu in care arhitectii sa poata proiecta. Iar pentru asta e nevoie de implicarea celor care profeseaza.