Conflicte ale certificării firmelor de proiectare de arhitectură cu reglementările în vigoare

Înainte de a discuta oportunitatea angajării într-un demers legislativ comun cu constructorii pentru certificarea operatorilor economici care desfășoară activități de proiectare de arhitectură, să vedem cum stăm cu reglementările în vigoare.

Reglementarea profesiilor liberale

Conform Directivei nr. 2005/36/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind recunoaşterea calificărilor profesionale: „…profesiile liberale sunt acelea care sunt exercitate pe baza unor calificări profesionale relevante, cu titlu personal, având propria lor responsabilitate şi de o manieră profesională independentă, de persoanele care oferă servicii intelectuale şi conceptuale în interesul clientului şi al publicului. Exercitarea profesiei poate, în statele membre, în conformitate cu tratatul, face obiectul unor obligaţii juridice specifice, bazate pe legislaţia naţională şi reglementările stabilite, în mod autonom, în acest cadru, de către organismul profesional reprezentativ competent, care garantează şi îmbunătăţesc gradul de profesionalism, calitatea serviciilor şi confidenţialitatea relaţiilor cu clientul.”

Curtea Europeana de Justitie(cazul 267/99- Adam) a dat o alta definitie pentru profesiile liberale “Profesiile liberale mentionate ……..sunt activitati care presupun un caracter intelectual pronuntat, reclama un nivel intalt de calificare si sunt, de regula, subiect de clara si stricta reglementare profesionala. In exercitarea unor astfel de activitati, elementul personal este de o importanta speciala si o asemenea exercitare implica intotdeauna un grad mare de independenta in realizarea activitatilor profesionale”.

Știm că avem profesie liberală. Știe și Registrul Comerțului, care are profesia de arhitect înregistrată în lista profesiilor liberale ca fiind reglementată prin Legea 184/2001. SUPRAREGLEMENTAREA ADUCE ATINGERE STATUTULUI DE PROFESIE LIBERALĂ.

Reglementarea profesiei de arhitect

Conform Legii 184/2001,

art. 1. Prezenta lege reglementează modul de exercitare a profesiei de arhitect și constituirea Ordinului Arhitecților din România, ca formă de organizare independentă, nonprofit, autonomă, apolitică și de interes public.

art. 9. (1) Dreptul de semnătură implică asumarea de către persoana care îl exercită a întregii responsabilități profesionale față de client și autoritățile publice cu privire la calitatea soluțiilor propuse, cu respectarea legislației în domeniu.

art. 17. (1) Dreptul de semnătură se poate exercita în cadrul birourilor individuale, birourilor asociate, societăților comerciale de proiectare sau altor forme de asociere constituite conform legii.

              (2) Indiferent de formele de exercitare a profesiei precizate la alin. (1), arhitecții cu drept de semnătură pot dobândi calitatea de proiectant general.

art. 24. (1) Ordinul Arhitecților din România are următoarele atribuții:

b) urmărește exercitarea competentă și calificată a profesiei în respectul codului deontologic al acesteia;

c) propune reglementări legislative și normative specifice, în vederea promovării lor;

d) reprezintă interesele membrilor săi în fața autorităților publice și administrative, precum și în organismele profesionale internaționale;

e) acordă arhitecților dreptul de semnătură și gestionează Tabloul Național al Arhitecților.

Legea 184 reglementeaza exercitarea profesiei de arhitect. Practic, prin aceasta lege speciala, statul deleaga reglementarea profesiei de arhitect catre OAR. Certificarea firmelor de proiectare cu CAEN 7111 de catre terti genereaza conflicte cu legea 184 – reduce atributiile, afecteaza autonomia si independenta OAR.

Sistemul calității în construcții

Conform Legii 10/1995 actualizata in 2016, Art. 9. Sistemul calităţii în construcţii se compune din:

l) atestarea tehnico-profesională şi autorizarea specialiştilor care desfăşoară activitate în construcţii;
m) certificarea calificării tehnico-profesionale a operatorilor economici care prestează servicii de
proiectare şi/sau consultanţă în construcţii;*)

Atestarea tehnico-profesionala a arhitectilor este deja în atribuțiile OAR, prin acordarea dreptului de semnatură. Rolul OAR în reglementarea certificării tehnico-profesionale a operatorilor economici în care aceștia își desfășoară activitatea trebuie să fie hotărâtor.

Legea Concurentei

Conform Legii 21/1996, Art. 8 (1) Sunt interzise orice acţiuni sau inacţiuni ale autorităţilor şi instituţiilor administraţiei publice centrale ori locale şi ale entităţilor către care acestea îşi deleagă atribuţiile, care restrâng, împiedică sau denaturează concurenţa, precum:
a) limitarea libertăţii comerţului sau autonomiei întreprinderilor, exercitate cu respectarea reglementărilor legale;
b) stabilirea de condiţii discriminatorii pentru activitatea întreprinderilor.

Certificarea operatorilor economici care desfasoara activitati de proiectare de arhitectura dupa criterii economice restrânge accesul acestora la anumite categorii de lucrări.

Constituția României

Conform Constituției RomânieiArt. 135 – Economia
1) Economia României este economie de piaţă, bazată pe libera iniţiativă şi concurenţă.
(2) Statul trebuie să asigure:
a) libertatea comerţului, protecţia concurenţei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producţie.

RESTRICTIONAREA ACCESULUI LA LUCRĂRI PENTRU ANUMITE CATEGORII DE OPERATORI ECONOMICI CARE DESFĂȘOARĂ ACTIVITĂȚI DE PROIECTARE DE ARHITECTURĂ DESCURAJEAZĂ LIBERA INIȚIATIVA ȘI ÎNCURAJEAZĂ CONCURENȚA NELOIALĂ.

Citeste si  Informarea prinvind certificarea operatorilor economici din proiectare

Arhitect sau mamă – follow up

În decembrie, inspirată de ceva dezbateri pe grupul ARHITECȚI ROMÂNI dar și de propria experiență cu OAR din perioada concediului de maternitate, am încercat să aduc în atenția Consiliului Național al OAR propunerea de scutire de la plata cotizației pentru părinții suspendați pe perioada concediului de îngrijire a copilului, detaliată aici.

Ședința CN din 17.12.2018 a fost, așa cum era de așteptat, marcată de discuții aprinse pe tema bugetului, așa că nici unul dintre subiectele nou-propuse de membrii Consiliului nu a mai avut loc. Însă la finalul ședinței am aflat că OAR dorește să susțină acest proiect, așa că am stabilit pentru zilele următoare o întâlnire pentru a clarifica modul în care trebuie procedat mai departe.

Concluziile întâlnirii la care am participat împreuna cu  Diana Stan (secretar general OAR National), Alexandra Stoica (PR si Social Media OAR National) și Smaranda Baciu (CT București) au fost următoarele:

  • Propunerea de scutire de la plata cotizației  este de competența Conferinței Naționale. Proiectul aplicabil la nivel național va fi deci supus aprobării următoarei Conferințe Naționale și având în vedere larga susținere de care beneficiază, cel mai probabil va trece fără probleme.
  • Până la Conferința Națională mai este timp și pentru eventuale completări ale propunerii. Menționez aici că au fost puse în discuție scutirea de la plata cotizației pentru părinți fără condiționarea de suspendare, acordarea unui ajutor financiar pe perioada concediului de îngijire a copilului (finanțat eventual din timbru, conform Legii 35 / 1994, art. 3 Sumele care se cuvin uniunilor și asociațiilor de creatori vor fi utilizate pentru: e) completarea fondurilor destinate susținerii activității tinerilor creatori, interpreți și executanți). Lista de propuneri de îmbunătățire a proiectului rămâne deschisă.
  • Este lăudabilă inițiativa Filialei București de a lansa incepând din ianuarie 2019  proiectul pilot prin care susține tinerii părinți.  OAR nu dispune momentan de statistici privind această categorie de arhitecți, până acum nemonitorizată. Implicarea Filialei Bucuresti, cu aproximativ 40% dintre arhitectii din România, ar trebui să furnizeze informații importante cu privire ca sustenabilitatea proiectului.
  • Dacă pentru filialele mari n-ar trebui să fie o problemă, s-a discutat și despre posibilitatea ca filialele mici să nu poată susține impactul financiar al acestei propuneri. Pe de altă parte, având în vedere că natalitatea nu e punctul forte al arhitecților nicăieri în lume, e perfect posibil ca filialele mici să nici nu aibă prea mulți membri de susținut în această categorie.
  • Ideea de bază pe care aș sublinia-o ca urmare a acestei prime întâlniri este că încurajăm filialele să promoveze proiecte pilot similare cu cel al Filialei București.

Așadar, contactați „parlamentarii” OAR din filialele voastre și hai să facem împreună un proiect mai bun!

Provocarea de foc la Novembarh 2018

Dupa Novembarh 2017, unde am facut parte tot din echipa de foc, din vorbă-n vorbă cu colegii despre modul in care se desfasoara proiectarea, executia si receptia constructiilor care se supun avizarii PSI, am ajuns la concluzia ca activez intr-unul dintre putinele domenii „favorizate” din punctul asta de vedere. Fără compromisuri.

Iar avantajul domeniului vine din partea beneficiarului.

Când ceea ce construiești e baza afacerii tale, când calitatea constructiei  – pornind de la proiect și până la ultimul material pus în operă – te diferențiază de concurență, atunci vrei să construiești cum scrie la carte, nu să te bazezi pe faptul că merge și așa. Poate merge, cu putin noroc, și cu un verificator un pic neatent, cu ceva materiale neagrementate, cu un diriginte de forma,  cu un proiectant care și-a terminat treaba la predarea proiectului, cu un pompier mai prietenos la receptie. Dar pe termen lung ar putea fi o afacere proastă să te bazezi pe noroc.

Vorbind despre afaceri proaste… cât costă să iti pierzi toata afacerea intr-un incendiu?

Dar mai ales, inainte de toate, cat costa viata unui om?

Pornind de la aceste întrebări, provocarea pe care v-o propun este:

Cum vindem beneficiarilor ideea unui proiect si implicit a unei constructii sigure din punct de vedere al siguranței la foc? Pe o piață predispusă – pe bună dreptate, date fiind condițiile socio-economice –  la a se arunca în cap după prețul cel mai mic… cum îl scoatem din reflexul de a merge, cu investiție minimă, la minima rezistență? 

 

 

Prioritate Zero – parteneriatele cu administratia locala

Cadrul legal pentru constructii cuprinde cateva sute de reglementari – legi, normative, STAS-uri, ordonante de urgenta, ordine ale Ministerului Sanatatii, ordine ale Ministerului de Interne – toate compun o jungla legislativa incoerenta si dificil de manageriat. Numai pentru Legea 10 / 1995 privind calitatea in constructii exista 644 de reglementari conexe, cu inerente contradictii si cu impact substantial asupra resurselor de timp si bani ale beneficiarului si arhitectului.

Ca punct de pornire in parteneriatul cu administratia locala, trebuie gasit un element de cointersare a partilor. Si unii si altii irosim timp pretios abordand conflictual problema, iar cercul vicios a devenit din ce in ce mai strans in ultimii ani. E momentul sa comunicam eficient, om la om. Sa luam la rand fiecare primarie si institutie avizatoare – nici nu sunt fantastic de multe – sa ne ascultam unii altora parerile si sa ne ridicam de la masa stiind ce poate face fiecare pentru a economisi timpul celuilalt.

Primaria S3, de exemplu, solicita un opis intocmit intr-un anumit fel, diferit de al celorlalte primarii.

ISC are afisata aceeasi pagina A4 cu un continut sumar al documentatiei pentru obtinerea acordului de 15 ani. La depunerea documentatiei nu se face nici macar o verificare formala a continutului dosarului si nu mai exista  feedback pe perioada analizarii documentatiei, astfel incat eventualele omisiuni formale (care nu afecteaza calitatea solutiei analizate) sa poata fi remediate pe parcurs.

Unele primarii solicita prin CU aviz DSP pentru locuinte unifamiliale, iar solutiile generate de respectarea selectiva a prevederilor OMS 119/2014 sunt cel mai bun exemplu de practica neunitara in procesul de autorizare a constructiilor.

Arhitectii pot si trebuie sa semnaleze problemele intampinate cu fiecare avizator in parte. Deja, pe grupuri informale, aceasta procedura a inceput. O platforma online care sa centralizeze si sa structureze informatiile legate de practica neunitara venite din partea arhitectilor poate genera baza de discutie cu primariile si celelalte autoritati avizatoare. Iar in urma acestor discutii, OAR trebuie sa puna la dispozitia arhitectilor concluziile materializate in ghiduri online si grafice detaliate privind continutul si / sau metodologia de elaborare a documentatiilor specifice.

Parteneriatele incheiate intre OAR si administratiile locale + ghidurile de elaborare a documentatiilor pe care OAR le pune la dispozitia membrilor sai ar fi o solutie pe termen scurt pentru ameliorarea termenelor de avizare / autorizare.

Pe termen lung, solutia ramane reformarea sistemului de avizare / autorizare, insa pana acolo, orice mic pas pe plan local e o gura de aer.

 

 

In echipa

Profesez de 14 ani si imi place ce fac. De 2 ani fac si bijuterie contemporana si de cand am intrat in lumea asta am tot fost intrebata cand renunt la proiectare. Raspunsul meu? Niciodata! Am deja cea mai frumoasa meserie din lume si insist sa o practic.

Odata cu trecerea timpului, am realizat ca profesia de arhitect, dincolo de a fi o meserie, are si o componenta uriasa de misiune. Am realizat ca fara implicare, nu evoluam. Sunt genul de om care face, nu asteapta.

In interesul profesiei trebuie luat pulsul celor care o practica. E nevoie de consultare si comunicare, reale si eficiente, nu formale. Si odata stabilite prioritatile reale ale profesiei, este nevoie sa ne unim fortele pentru a duce misiunea la indeplinire.

Cred in puterea echipei, in detalii care compun intregul si astfel alaturi de oameni inimosi, deschisi, am ales sa imi asum responsabilitatea de a fi conducatorul acestei echipe, cu tot ce inseamna asta. Cu riscul ca oamenii sa nu ma cunoasca din viata publica pentru ca vin din proiectare. Cu riscul de a fi femeie in Romania. Cu riscul de a ma expune in fata unor oameni care pot oricand sa gaseasca ceva de atacat.

Am adunat, de cand m-am hotarat sa candidez, multa energie pozitiva. Si extraordinar de multa presiune, in general pozitiva si ea. E acea emotie constructiva cu care te incarci cand oameni care nu auzisera de tine simt ca trebuie sa te sustina. Tacit sau cu zgomot, fiecare in felul lui, dar cu speranta ca eu as putea face lucrurile altfel. In echipa.

Las aici un pic din aceasta emotie, ca s-o simtiti si voi. Si va astept in echipa.

„Avem nevoie de cineva care chiar proiecteaza”

” Bravo ! Succes cu candidatura”

” Din acelasi principiu as merge pe mana ta. Proiectez de 20 de ani si ma lovesc de mizeriile legislative si umane, de indolenta si lipsa de respect din partea administratiilor si a beneficiarilor. Trebuie schimbat ceva si merg pe mana cuiva fara istoric OAR”

” Bravo! Multa bafta! Ai o lampa roz de la mine „

” Nu stiu cum anume se decide soarta stagiarilor, dar in cazul in care se va decide prin vot, sau prin „vocea publicului” cred ca cei care au un cuvant de spus sunt cei care si-au facut stagiile in ultimii ani. Eu sunt anul 6, dar nu sunt chiar straina de ceea ce se intampla si am si citit o buna parte din discutiile de pe grup.Noi nu avem nimic de spus si asta este normal, dar iesim din „cuib”. Nu stim ce ne asteapta peste cateva luni decat din auzite, iar viitorul nu pare deloc roz. Va spun dumneavoastra pentru ca aveti un cuvant de spus in aceasta problema si va multumim!:).Sper sa se imbunatateasca aceasta situatie. Cred ca de fapt stagiarii sunt oameni cu potential foarte mare de invatare si creativitate care pot fi formati si modelati si care la ora actuala sunt niste desenatori in mare parte platiti prost si mai au si taxe de platit si de supravietuit. Mult succes!”

„Bravo! Stii in ce te bagi? Nu va fi usor”

„M-am bucurat sincer ca ai facut acest pas”

„Am mai incercat si eu pe alocuri sa coalizez niste oameni sa incercam sa facem ceva… dar fara succes. Nu sunt genul sa ies in fata si cu atat mai mult respect curajul tau.”