Pe scurt, despre certificare

Certificarea operatorilor economici care desfașoară activități de proiectare de arhitectură pornește de la prevederile Legii 10/1995, modificată în 2016 cu introducerea certificării TEHNICO-PROFESIONALE a operatorilor economici care desfășoară activități de construcții, proiectare și consultanță. Așa cum apare acum, în schița preliminară a proiectului de Hotărâre de Guvern, este însă o certificare TEHNICO-ECONOMICĂ, având în vedere că se propune a fi făcută după următoarele criterii:

  • Calificarea personalului – arhitecți, ingineri etc.
  • Dotarea materială (calculatoare, softuri șamd)
  • Situația financiară (cifră de afaceri, profit etc)
  • Nivelul asigurării profesionale
  • Experiența profesională (contracte de derulate având anumite valori, funcțiuni etc).

EFECTE?

Restrângerea ofertei de proiectare este anticoncurențială

Se propune o certificare „primară” și o certificare „calificată”. Pentru a avea acces la anumite categorii de proiecte de importanță mai mare (după o clasificare încă nedefinită) firmele de proiectare vor fi și ele clasificate pe baza criteriilor de mai sus. Majoritatea firmelor de proiectare de arhitectură sunt firme mici, care nu vor avea acces la certificarea calificată, efect anticoncurențial.

Certificarea pe specialități va afecta calitatea proiectării

Firmele de proiectare nu vor mai putea contracta proiectare generală decât daca se certifică pe toate specialitățile. Iar pentru subcontractarea specilităților criteriul va fi din nou existența certificării necesare, nu compatibilitatea cu echipele de specialitate. Cel mai clar efect – coordonarea defectuoasă a specialităților.

Certificarea firmelor nu este o garanție a calității proiectului

Criteriile economice pentru accederea la o treaptă superioară de calificare a firmei nu spun nimic despre calitatea proiectului și abilitățile proiectantului, ci despre abilitățile manageriale ale șefului. Atribuirea unei lucrări importante pe bază de concurs de arhitectură are șanse mult mai mari să producă un proiect de calitate decat atribuirea pe bază de cifră de afaceri.

Certificarea firmelor nu rezolva probleme interne ale breslei.

Ba dimpotrivă. Criteriile economice vor lăsa fără certificare exact firmele deținute de arhitecți și ingineri. Cele care promovează rele practici sunt deja înfloritoare, deci își vor permite certificarea.

Asigurările profesionale nu vor mai acoperi prejudiciile

Firme certificate separat pe specialități înseamnă și asigurări separate pe specialități. Cu șansele ridicate de coordonare defectuoasă a proiectelor despre care vorbeam mai sus, asiguratorii vor găsi portițe de a responsabiliza celelalte specialități pentru eventualele prejudicii.

Proiectarea de arhitectură va fi suprareglementată

Certificarea firmelor de proiectare de către terți restrânge atribuțiile de reglementare a exercitării profesiei de către OAR, așa cum prevede Legea 184/2001, aduce atingere statutului de profesie liberală și generează neconcordanțe cu legea 10/1995 prin folosirea de clasificări necoordonate cu clasificările deja existente.

Conflicte ale certificării firmelor de proiectare de arhitectură cu reglementările în vigoare

Înainte de a discuta oportunitatea angajării într-un demers legislativ comun cu constructorii pentru certificarea operatorilor economici care desfășoară activități de proiectare de arhitectură, să vedem cum stăm cu reglementările în vigoare.

Reglementarea profesiilor liberale

Conform Directivei nr. 2005/36/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind recunoaşterea calificărilor profesionale: „…profesiile liberale sunt acelea care sunt exercitate pe baza unor calificări profesionale relevante, cu titlu personal, având propria lor responsabilitate şi de o manieră profesională independentă, de persoanele care oferă servicii intelectuale şi conceptuale în interesul clientului şi al publicului. Exercitarea profesiei poate, în statele membre, în conformitate cu tratatul, face obiectul unor obligaţii juridice specifice, bazate pe legislaţia naţională şi reglementările stabilite, în mod autonom, în acest cadru, de către organismul profesional reprezentativ competent, care garantează şi îmbunătăţesc gradul de profesionalism, calitatea serviciilor şi confidenţialitatea relaţiilor cu clientul.”

Curtea Europeana de Justitie(cazul 267/99- Adam) a dat o alta definitie pentru profesiile liberale “Profesiile liberale mentionate ……..sunt activitati care presupun un caracter intelectual pronuntat, reclama un nivel intalt de calificare si sunt, de regula, subiect de clara si stricta reglementare profesionala. In exercitarea unor astfel de activitati, elementul personal este de o importanta speciala si o asemenea exercitare implica intotdeauna un grad mare de independenta in realizarea activitatilor profesionale”.

Știm că avem profesie liberală. Știe și Registrul Comerțului, care are profesia de arhitect înregistrată în lista profesiilor liberale ca fiind reglementată prin Legea 184/2001. SUPRAREGLEMENTAREA ADUCE ATINGERE STATUTULUI DE PROFESIE LIBERALĂ.

Reglementarea profesiei de arhitect

Conform Legii 184/2001,

art. 1. Prezenta lege reglementează modul de exercitare a profesiei de arhitect și constituirea Ordinului Arhitecților din România, ca formă de organizare independentă, nonprofit, autonomă, apolitică și de interes public.

art. 9. (1) Dreptul de semnătură implică asumarea de către persoana care îl exercită a întregii responsabilități profesionale față de client și autoritățile publice cu privire la calitatea soluțiilor propuse, cu respectarea legislației în domeniu.

art. 17. (1) Dreptul de semnătură se poate exercita în cadrul birourilor individuale, birourilor asociate, societăților comerciale de proiectare sau altor forme de asociere constituite conform legii.

              (2) Indiferent de formele de exercitare a profesiei precizate la alin. (1), arhitecții cu drept de semnătură pot dobândi calitatea de proiectant general.

art. 24. (1) Ordinul Arhitecților din România are următoarele atribuții:

b) urmărește exercitarea competentă și calificată a profesiei în respectul codului deontologic al acesteia;

c) propune reglementări legislative și normative specifice, în vederea promovării lor;

d) reprezintă interesele membrilor săi în fața autorităților publice și administrative, precum și în organismele profesionale internaționale;

e) acordă arhitecților dreptul de semnătură și gestionează Tabloul Național al Arhitecților.

Legea 184 reglementeaza exercitarea profesiei de arhitect. Practic, prin aceasta lege speciala, statul deleaga reglementarea profesiei de arhitect catre OAR. Certificarea firmelor de proiectare cu CAEN 7111 de catre terti genereaza conflicte cu legea 184 – reduce atributiile, afecteaza autonomia si independenta OAR.

Sistemul calității în construcții

Conform Legii 10/1995 actualizata in 2016, Art. 9. Sistemul calităţii în construcţii se compune din:

l) atestarea tehnico-profesională şi autorizarea specialiştilor care desfăşoară activitate în construcţii;
m) certificarea calificării tehnico-profesionale a operatorilor economici care prestează servicii de
proiectare şi/sau consultanţă în construcţii;*)

Atestarea tehnico-profesionala a arhitectilor este deja în atribuțiile OAR, prin acordarea dreptului de semnatură. Rolul OAR în reglementarea certificării tehnico-profesionale a operatorilor economici în care aceștia își desfășoară activitatea trebuie să fie hotărâtor.

Legea Concurentei

Conform Legii 21/1996, Art. 8 (1) Sunt interzise orice acţiuni sau inacţiuni ale autorităţilor şi instituţiilor administraţiei publice centrale ori locale şi ale entităţilor către care acestea îşi deleagă atribuţiile, care restrâng, împiedică sau denaturează concurenţa, precum:
a) limitarea libertăţii comerţului sau autonomiei întreprinderilor, exercitate cu respectarea reglementărilor legale;
b) stabilirea de condiţii discriminatorii pentru activitatea întreprinderilor.

Certificarea operatorilor economici care desfasoara activitati de proiectare de arhitectura dupa criterii economice restrânge accesul acestora la anumite categorii de lucrări.

Constituția României

Conform Constituției RomânieiArt. 135 – Economia
1) Economia României este economie de piaţă, bazată pe libera iniţiativă şi concurenţă.
(2) Statul trebuie să asigure:
a) libertatea comerţului, protecţia concurenţei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producţie.

RESTRICTIONAREA ACCESULUI LA LUCRĂRI PENTRU ANUMITE CATEGORII DE OPERATORI ECONOMICI CARE DESFĂȘOARĂ ACTIVITĂȚI DE PROIECTARE DE ARHITECTURĂ DESCURAJEAZĂ LIBERA INIȚIATIVA ȘI ÎNCURAJEAZĂ CONCURENȚA NELOIALĂ.

Citeste si  Informarea prinvind certificarea operatorilor economici din proiectare

Informare privind certificarea operatorilor economici din domeniul construcțiilor

În baza Acordului intre FPSC si Guvernul Romaniei) din 10.12.2018 si Protocolului de cooperare intre OAR, FPSC si alte asociatii din domeniul constructiilor din 19.12.2018 au fost demarate procedurile pentru elaborarea unui act normativ unitar de certificare a operatorilor economici din domeniul construcțiilor.
În perioada 23.12.2018 – 11.01.2019, propunerea FPSC a fost supusă consultării în cadrul grupului de lucru pentru legislație al OAR, s-au facut observații pe aceasta propunere și au avut loc consultări cu ceilalți factori implicati în protocolul de cooperare.
Părerile exprimate în cadrul grupului de lucru cu privire la propunerea de act normativ înaintata de FPSC au fost preponderent negative, sintetizând că este abuzivă, anticoncurențială, birocratică si urmarește îngrădirea accesului pe piața de proiectare. 

Citez din observațiile formulate de grupul de lucru:

    • Modul de exercitare a profesiei de arhitect este reglementat prin legea 184. Dreptul de semnatura este de asemenea reglementat prin Legea 184. Daca ne dorim (!) certificarea firmelor de proiectare de arhitectura este suficient sa reglementam transferul de responsabilitate profesionala de pe persoana fizica pe BIA sau SRL. Certificarea firmelor de proiectare cu CAEN 7111 de catre terti genereaza conflicte cu legea 184 – reduce atributiile, afecteaza autonomia si independenta OAR.
    • Certificarea pur și simplu va scoate din piață firmele mici și mijlocii, exact firmele deținute de arhitecții și inginerii proiectanți.
  • Procedurile propuse se conturează ca o combinație între prevederile Legii 10 și Legii achizitiilor publice . Acestea nu au nici o relevanță pentru asigurarea premizelor unei arhitecturi de calitate, sau în orice caz nu acoperă parțile esențiale ale acesteia. Nu văd cum firmele de arhitectură pot fi incluse în aceste proceduri  fără referirea la Legea nr. 184/2001 și fără a atribui OAR un rol determinant în certificarea firmelor de proiectare de arhitectură, înțelegând prin aceasta proiectarea și coordonarea proiectelor în care proiectarea de arhitectura este parte implicită.
  • O acceptare a agrementării pe criterii economice înseamnă practic „dezagrementarea” firmelor cu CAEN 7111, care toate sunt microentități sau entități mici.
  • Încalcă piața liberă și accesul la lucrări, genereaza inca un organ de stat ce se susține din taxe de certificare, acest organ urmează să dubleze atestări și reglementări deja în vigoare.
  • Degeaba certificăm firma, când pe noi, de fapt, ne interesează în primul rand calitatea produsului acelei firme. Ori pentru asta există deja mecanisme legale în vigoare (= legea 10) și poate ar trebui să ne concentrăm resursele pe aplicarea lor mai riguroasă și nu pe construirea unui nou mecanism birocratic.
  • OAR ar trebui in primul rand sa se afirme ca organ de certificare pentru domeniul nostru, urmând ca procedura de certificare și criteriile să le stabilim intern într-un interval de timp adecvat și cu niște studii ale urmărilor diferitelor abordări ale acestei problematici ce ne va afecta pe toți.

In data de 14.01.2019 OAR a transmis catre FPSC urmatoarele documente: 

schema sistemului de certificare

proiect lege certificare_v2 – constând în propunerea de act normativ a FPSC cu ceva observații, dar fără observațiile formulate de grupul de lucru.

Citește și

Arhitect sau mamă – follow up

În decembrie, inspirată de ceva dezbateri pe grupul ARHITECȚI ROMÂNI dar și de propria experiență cu OAR din perioada concediului de maternitate, am încercat să aduc în atenția Consiliului Național al OAR propunerea de scutire de la plata cotizației pentru părinții suspendați pe perioada concediului de îngrijire a copilului, detaliată aici.

Ședința CN din 17.12.2018 a fost, așa cum era de așteptat, marcată de discuții aprinse pe tema bugetului, așa că nici unul dintre subiectele nou-propuse de membrii Consiliului nu a mai avut loc. Însă la finalul ședinței am aflat că OAR dorește să susțină acest proiect, așa că am stabilit pentru zilele următoare o întâlnire pentru a clarifica modul în care trebuie procedat mai departe.

Concluziile întâlnirii la care am participat împreuna cu  Diana Stan (secretar general OAR National), Alexandra Stoica (PR si Social Media OAR National) și Smaranda Baciu (CT București) au fost următoarele:

  • Propunerea de scutire de la plata cotizației  este de competența Conferinței Naționale. Proiectul aplicabil la nivel național va fi deci supus aprobării următoarei Conferințe Naționale și având în vedere larga susținere de care beneficiază, cel mai probabil va trece fără probleme.
  • Până la Conferința Națională mai este timp și pentru eventuale completări ale propunerii. Menționez aici că au fost puse în discuție scutirea de la plata cotizației pentru părinți fără condiționarea de suspendare, acordarea unui ajutor financiar pe perioada concediului de îngijire a copilului (finanțat eventual din timbru, conform Legii 35 / 1994, art. 3 Sumele care se cuvin uniunilor și asociațiilor de creatori vor fi utilizate pentru: e) completarea fondurilor destinate susținerii activității tinerilor creatori, interpreți și executanți). Lista de propuneri de îmbunătățire a proiectului rămâne deschisă.
  • Este lăudabilă inițiativa Filialei București de a lansa incepând din ianuarie 2019  proiectul pilot prin care susține tinerii părinți.  OAR nu dispune momentan de statistici privind această categorie de arhitecți, până acum nemonitorizată. Implicarea Filialei Bucuresti, cu aproximativ 40% dintre arhitectii din România, ar trebui să furnizeze informații importante cu privire ca sustenabilitatea proiectului.
  • Dacă pentru filialele mari n-ar trebui să fie o problemă, s-a discutat și despre posibilitatea ca filialele mici să nu poată susține impactul financiar al acestei propuneri. Pe de altă parte, având în vedere că natalitatea nu e punctul forte al arhitecților nicăieri în lume, e perfect posibil ca filialele mici să nici nu aibă prea mulți membri de susținut în această categorie.
  • Ideea de bază pe care aș sublinia-o ca urmare a acestei prime întâlniri este că încurajăm filialele să promoveze proiecte pilot similare cu cel al Filialei București.

Așadar, contactați „parlamentarii” OAR din filialele voastre și hai să facem împreună un proiect mai bun!

Arhitect sau mamă

PREAMBUL

Cu privire la impactul maternitatii asupra parcursului profesional al arhitectelor, rezultatele Women in Architecture Survey 2017 arata cel putin ingrijorator.

Am ales rezultatele din UK, pentru ca folosim destul de des ARB / RIBA ca reper de bune practici. Concluzia este ca:

  • 83% dintre arhitecte considera ca a avea copii le-ar dezavantaja din punct de vedere profesional.
  • 72% dintre arhitecte sunt nevoite ca dupa concediul de cresterea si ingrijirea copilului sa demisioneze pentru a cauta un job cu program flexibil, sa accepte o pozitie inferioara sau sa porneasca pe cont propriu pentru a putea jongla mai eficient cu familia si activitatea profesionala. Evident, toate variantele reprezinta un regres din punct de vedere profesional si financiar, pentru ca toate variantele se traduc prin responsabilitati mai mici si / sau lucrari mai putin reprezentative.
  • 4% dintre arhitecte nu vor mai avea un job la care sa se intoarca dupa concendiul de maternitate.

Asa ca…

  • 75% dintre arhitecte nu au copii.

Jane Duncan  atragea atentia din 2013  ca un procent mare de femei parasesc profesia. Ca distributie a sexelor in profesie, 44% dintre studentii la arhitectura sunt femei, insa doar 23% dintre arhitectii seniori sunt femei, iar pentru pozitii de forta in birouri de proiectare importante procentul de arhitecte scade spectaculos la 12%.

Putem concluziona deci ca la un moment dat, in parcursul lor profesional, femeile vor avea de ales intre a fi arhitecti si a fi mame.

 

SITUATIA DIN ROMANIA

Nu avem studii similare pentru Romania, insa situatia e cu siguranta mai dificila decat in UK.

Cate dintre arhitecte si-ar mai gasi postul intr-un birou mare de proiectare dupa concediul de maternitate?

Cate dintre birourile mici si-ar mai permite sa plateasca o arhitecta la intoarcerea din concediul de maternitate?

Cate dintre arhitectele care profeseaza pe cont propriu ar mai avea vreun client dupa concediul de maternitate?

Intr-o profesie care respira program non-stop si implicare 100%, arhitectul aflat in concediu de cresterea si ingrijirea copilului este expus mai multor riscuri si mai susceptibil de a parasi profesia daca riscurile depasesc beneficiile.

 

SUPORT LEGAL

Pentru a compensa vulnerabilitatea financiara, statul plateste o indemnizatie lunara pentru cresterea copiilor pe care a prevazut-o libera de sarcini. Aceasta indemnizatie este conditionata de lipsa veniturilor obtinute din activitati profesionale.

Legea nr. 126/2014 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor, precum și pentru stabilirea unor măsuri în vederea recuperării debitelor înregistrate cu titlu de indemnizație pentru creșterea copilului

Art. II (1) Debitele constituite sau care urmează a fi constituite în sarcina persoanelor cu drepturi de indemnizație pentru creșterea copilului/stimulent/stimulent de inserție, în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 148/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 7/2007, cu modificările și completările ulterioare, sau a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2010, aprobată cu modificări prin Legea nr. 132/2011, cu modificările și completările ulterioare, se scutesc de la plată.

Avand in vedere ca finantarea OAR din cotizatii este instituita prin legea 184/2001, aceasta cotizatie este asimilabila obligatiilor fiscale si parafiscale. Din articolul sus-mentionat rezulta ca statul e dispus sa renunte la contributiile persoanelor cu drepturi la indemnizatie pentru cresterea copilului, intentionand sa directioneze acea suma spre compensarea lipsei veniturilor obtinute din activitati profesionale.

OAR ar trebui sa vina in ajutorul membrilor aflati intr-un moment vulnerabil, in care nu pot profesa si deci nu pot beneficia nici de drepturile ce decurg din statutul de membru. Un arhitect cu dreptul de semnatura suspendat nu genereaza pentru OAR cheltuieli administrative, asa ca plata cotizatiei pe perioada suspendarii la cerere este mai degraba o masura punitiva decat una de retentie in organizatie. In cazul mamelor care beneficiaza de indemnizatie pentru cresterea copilului, nici macar nu vorbim despre o suspendare benevola, ci despre una la care suntem obligate pentru a beneficia de un drept castigat de-a lungul intregii activitati profesionale, prin plata contributiilor la stat.

 

IMPACT BUGETAR

Propunerea de scutire de la plata cotizatiei pentru parintii aflati in concediu postnatal nu ar fi o masura de protectie sociala, ci o propunere de retentie a unei categorii defavorizate in interiorul organizatiei.

Cu referire la buget, am avea o scadere a incasarilor din cotizatii cu valoarea corespunzatoare unui numar estimat de 30 de membri suspendati / an, de pus in balanta cu pastrarea pe termen lung in organizatie a unei parti din cei 20-30 % predispusi sa paraseasca profesia. Privind din aceasta perspectiva, nu vorbim despre o pierdere la buget, ci despre o propunere sustenabila.

Semnează și tu, dacă ești arhitect, pentru scutirea de la plata cotizațiilor a părinților arhitect!